Henry Garnet

Henry Garnet
Date personale
Născut	iulie 1555 Heanor, Anglia, Regatul Unit[1]
Decedat	3 mai 1606 (50 de ani)[2][3] Londra, Regatul Angliei[1]
Cauza decesului	pedeapsa cu moartea (spânzurare)
Religie	catolicism[1]
Ocupație	preot catolic[*]​
Limbi vorbite	limba engleză[4]
Activitate
Alma mater	Winchester College[*][[Winchester College (boarding school in Winchester, Hampshire, England, UK)|​]]
Modifică date / text

Henry Garnet (n. iulie 1555, Heanor, Anglia, Regatul Unit – d. 3 mai 1606, Londra, Regatul Angliei), uneori Henry Garnett, a fost un preot iezuit englez executat pentru complicitate la complotul prafului de pușcă din 1605. Născut în Heanor, Derbyshire, a fost educat la Nottingham și apoi la Winchester College înainte de a se muta la Londra în 1571 ca să lucreze la o editură. Acolo și-a declarat interesul pentru studiile de drept, iar în 1575, a călătorit pe continent și a intrat în Societatea lui Isus. A fost hirotonit la Roma în preajma lui 1582.

În 1586 Garnet s-a întors în Anglia ca parte a misiunii iezuite, succedându-i curând părintelui William Weston^⁠(d) ca superior^⁠(d) iezuit, în urma capturării acestuia de către autoritățile engleze. Garnet a înființat o tiparniță secretă, care a ținut până la sfârșitul anului 1588, iar în 1594 a intervenit în Agitațiile din Wisbech^⁠(d), o dispută între clerul diecezan și clerul mănăstiresc. El prefera o abordare pasivă a problemelor cu care se confruntau catolicii în Anglia, aprobând dezvăluirea de către preoții catolici a existenței complotului lateral^⁠(d) din 1603 și îndemnându-i pe catolicii englezi să nu intre în rebeliune violentă.

În vara lui 1605 Garnet s-a întâlnit cu Robert Catesby, un zelot religios care, fără știrea lui, plănuia să-l omoare pe regele protestant Iacob I. Existența complotului prafului de pușcă al lui Catesby i-a fost dezvăluită de părintele Oswald Tesimond^⁠(d) la 24 iulie/3 august 1605, dar, întrucât informațiile au fost primite sub pecetea confesionalului^⁠(d), el a considerat că dreptul canonic îl împiedică să vorbească. În schimb, fără să spună nimănui despre ce punea la cale Catesby, el le-a scris superiorilor săi din Roma, îndemnându-i să-i avertizeze pe catolicii englezi împotriva utilizării forței.

Atunci când complotul a eșuat, Garnet s-a ascuns, dar a fost în cele din urmă arestat la 27 ianuarie/6 februarie 1606. El a fost dus la Londra și interogat de Consiliul de Coroană, printre ai cărui membri se numărau John Popham, Edward Coke^⁠(d) și Robert Cecil, primul conte de Salisbury^⁠(d). Încarcerat în Turnul Londrei, conversațiile lui cu deținutul Edward Oldcorne^⁠(d) au fost ascultate, iar scrisorile sale către prieteni precum Anne Vaux^⁠(d) au fost interceptate. Vinovăția sa, anunțată la sfârșitul procesului său în 28 martie/7 aprilie 1606, era dinainte stabilită. Criticat pentru folosirea echivocării^⁠(d), pe care Coke a numit-o „minciună sfruntată și jurământ strâmb” și atacat pentru că nu a avertizat autoritățile despre ceea ce plănuia Catesby, a fost condamnat să fie spânzurat, tăiat și sfârtecat. A fost executat la 3 mai 1606.